Nu mai vreau ședințe de Guvern!!!

Și mai spun o dată: Nu mai vreau ședințe de Guvern, nu la Iași!!! Nu e de ajuns că tot orașul e un mare șantier, că se mai întrerupe traficul și din cauza „minunatei” ședințe ce a are loc la Universitatea „Alexandrui Ioan Cuza”, unde, din nefericire, am avut astăzi ore. Să vă  povestesc de ce sunt acum un pachet de nervi.

Să o luăm cu începutul. Dimineață, plec de acasă cu tramvaiul 3 până în Târgu Cucu, de unde schimb cu tramvaiul 1 ca să ajung la Universitate. Însă planul de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg. Ajunge tramvaiul în Piața Unirii, iar o duduie de la RATP îi spune vatmanului că nu mai urcă nimic Copoul, să meargă spre Gară. Iar toți călătorii care vor totuși să ajungă în acea zonă trebuie să se întoarcă în Târgu Cucu, de unde vor lua un autobuz….care autobuz va merge spre Copou ocolind pe Strada Sărărie. Plină de nervi, mă întâlnesc cu o colegă, la fel de „încântată” de situație și ne hotărâm să mergem mai bine pe jos până la Universitate.

Asta a fost un fleac pe lângă experiența trăită când am ieșit de la ore. Ies din corpul D și mă îndrept spre trecerea de pietoni. Trec strada și dau peste un pâlc de jandarmi care mă anunță că nu pot merge pe acea parte de stradă; să fiu bună și să ocolesc pe dincolo dacă vreau să ajung în stația RATP. Văzând că tramvaiele circulă, am zis că mă conformez și am ocolit.

Și următoarea trecere de pietoni era blocată, așa că urc până dincolo de Universitate, unde văd un polițist de la Rutieră. Discuția avută cu acesta a fost mirobolantă: „- Nu vă supărați, unde opresc acum tramvaiele? – Cred că aici”, zice el. Văd că vine un tramvai așa că decid să stau să-l aștept, poate am noroc.

Între timp, un domn îl întreabă pe același polițist, extrem de competent, ce se întâmplă cu autobuzele, iar răspuns acestuia a fost la fel de clar ca și la întrebarea mea: „Nu știu să vă zic. E posibil să fie deviate, e posibil să vină pe aici, că am văzut că în sens invers merg.” Vine și tramvaiul, încetinește când se apropie de noi, daaaar trece mai departe fără să oprească. Polițistul se întoarce spre mine și îmi spune, cu o față de papagal: „Se pare că nu opresc aici.” Am rămas perplexă. După ce i-am adresat o ultimă întrebare, retorică (cred!): „Și cine ar trebui să știe totuși unde opresc tramvaiele?” am plecat spre Super Copou, de unde am reușit să iau un mijloc de transport spre casă.

Deși am mai avut peripeții de acest fel (vezi articolul Ce mai face Băselu’), nimic nu s-a comparat cu cea de azi. Prin urmare, cred că am tot dreptul să spun că „Nu mai vreau ședințe de Guvern!!!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s