Am zburat şi am vizitat oraşul parcurilor

Aşa cum v-am spus în postarea anterioară, am plecat într-o mini-excursie la Timişoara, oraşul parcurilor. Cu ce ocazie am ajuns în vestul ţării aşa, deodată? Simplu, am câştigat, pe neaşteptate, un concurs organizat de TravelGirls.ro şi Carpatair. Premiul consta într-o excursie: bilete de avion dus-întors până la Timișoara și vizita la simulatorul de zbor Carpatair. Având în această perioadă câteva zile libere, mi-am găsit repede un însoţitor şi marţi dimineaţă eram deja în oraşul parcurilor.

Cum nu era normal să ratez ocazia să vizitez Timişoara, am decis împreună cu Gianina (însoţitoarea mea :)) să stăm trei zile aici pentru a putea profita la maximum de această şansă de a ajunge într-o oră până în celălat capăt al ţării. Dar prima oprire a fost la Simultorul de zbor, aflat chiar la Aeroportul Traian Vuia. Acolo am fost întâmpinaţi de Alina Blaga, dar cel care ne-a ajutat să „zburăm” a fost Dan Petrov.

Pot spune că de mult timp nu m-am distrat atât de bine ca atunci. Am reuşit să nu prăbuşesc avionul din prima, ci doar spre final, dar atunci din cauza copilotului, Gianina (ca să o pârăsc acum :D). M-am prins repede cum se mişcă manşa, cum e cu trenul de aterizare şi poziţionarea avionului atunci când e pe pilot automat. Să vă mai spun şi că Dan m-a întrebat dacă am mai zburat şi când i-am spus că nu, mi-a zis să mă apuc de cursuri, că am potenţial. Deci, mă pricep sau nu la pilotaj?! ;))

Cred că am stat aproape două ore acolo, unde am avut parte şi de condiţii meteo nefavorabile şi de cer senin, dar mai ales de fum atunci când avionul se prăbuşea. A fost o experienţă nemaipomenită din punctul meu de vedere, pe care aş dori să o mai repet, cât de curând dacă e posibil😀 Şi să nu uit, mulţumesc încă o dată TravelGirls.ro şi Carpatair pentru premiu.

De la Aeroport am plecat spre pensiunea unde ne-am cazat şi imediat am pornit să descoperim oraşul. În acea după-amiază am reuşit să vedem mare parte a zonei în care era pensiunea (Strada 1 Decembrie), dar am ajuns şi prin centru. Cele mai importante puncte în care am ajuns au fost: Podul Traian, Parcul Central, Piaţa Victoriei (cu Opera Română, Lupa Capitolina şi Fântâna cu peşti), Catedrala Mitropolitană „Sf. Trei Ierarhi”, Piaţa Iancu Huniade, Parcul Justiţiei, Parcul Rozelor, Faleza Begăi, Podul Metalic (despre care se spune că ar fi realizat de Gustave Eiffel), Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica reformată şi Monumentul Sf. Fecioară Maria, Parcul Doina şi Biserica parohială romano-catolică din Elisabetin.

A doua zi am pornit de dimineaţă în explorarea centrului oraşului şi am reuşit să ajungem la numeroase obiective turistice de acolo. Până spre prânz văzusem deja Piaţa Leonardo da Vinci, Piaţa Libertăţii (cu Cazinoul Militar, Statuia Fecioarei Maria şi a Sf. Ioan din Nepomuk), Sinagoga din cetate, Liceul Lenau, Palatul Episcopal Ortodox Sârb, Piaţa Unirii (cu Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe”, Fântâna cu apă alcalină de băut, Palatul Baroc+Muzeul de Artă, unde mi-a plăcut la nebunie expoziţia sculptorului mexican Jorge Marin şi cea dedicată operei lui Corneliu Baba), Piaţa Ţepeş Vodă – dominată de Palatul Dicasterial, Fântâna punctelor cardinale, Bastionul Cetăţii, Parcul Civic. După ce ne-am odihnit şi am luat masa în Piaţa Victoriei (locul meu preferat din Timişoara), am pornit spre Parcul Botanic şi Iulius Mall ca să ne răcorim puţin pentru că spre seară trebuia să mă întâlnesc cu prietena mea din Timişoara, cu care nu mă văzusem niciodată. Aşa că, mai spre seară ne-am întâlnit şi am mers la una din terasele renumite din oraş, D’arc. Aici, pe lângă admirarea peisajul deosebit de pe Bega, puteţi savura o limonadă excelentă. Eu m-am bucurat de una cu mentă – şi acum parcă îi simt gustul.

În ultima zi petrecută în Timişoara am pornit în explorarea Cartierul Fabric, unul din cele mai vechi din oraş. Aici am reuşit să vedem doar o parte din obiectivele importante pentru că am plecat apoi spre aeroport.

În câteva ore am reuşit însă să ajungem să vedem şi o parte din cartierul unde am stat (Sala Olimpia, Sala Sporturilor şi Fostul Abator), dar şi din Fabric (Fabrica de bere, Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului”, Biserica ortodoxă sârbă „Sfântul Gheorghe”, Piaţa Traian, Fostul Palat Ştefania, Piaţa Romanilor cu Biserica romano-catolică „Millennium”, Sinagoga, Parcul Regina Maria, Podul Decebal, Parcul Andrei Mocioni şi Turnul de apă).

Cam atât am reuşit să vedem cât am stat în Timişoara. Deşi cele mai multe obiective au fost unele arhitecturale, mini-excursia a fost una deosebită, pentru că nu am mai văzut până acum un oraş care îmbină armonios liniştea parcurilor cu agitaţia din cartiere. Mi-a părut rău că nu am reuşit să văd Muzeul Banatului, fiind închis pentru renovare şi Muzeul Satului Bănăţean (pentru că era cam departe), dar şi că nu am avut când să mergem într-o plimbare pe Bega. Dar acestea sunt doar motive pentru a reveni aici cu prima ocazie.

P.S.: Mai multe fotografii din Timişoara găsiţi pe Facebook.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s